Wednesday, October 15, 2008

Nu doar o toamna...toamna ASTA

Anul asta am apucat sa prind toamna. Parca anii trecuti a trecut pe langa mine.
Doar in liceu si acum vreo 5-6 ani am mai simtit toamna asa ca anul asta.

Care sunt amintirile care mi le trezeste toamna?

Frunzele colorate ale copacilor pe care vantul le sufla peste mine si colegii mei cand ieseam de la scoala gimnaziala, in micul parculet din oraselul meu natal.
Gramezile de frunze pe care le faceam cu prietenii in parculet pentru ca apoi sa ne aruncam in ele.


Castenele prajite pe care le mancam cu atata pofta cand mergeam de ziua mortilor in Tg Mures la bunica mea.


Sarbatoarea de halloween pe care ne-a adus-o in liceu o profesoara din SUA. Petrecerile pe care le organizam impreuna cu ea...doamne ce petreceri mai erau...toti imbracati in costume care mai de care - o data am fost vampir, o data copac :D si pe fata aveam vopsita o frunza mare de toamna facuta chiar de tatal meu.
Si jocuri, joculete...am fost implicati atat elevi cat si profesori intr-un joc foarte misto...am pornit mascati din curtea liceului unde am format echipe si trebuia sa ghicim unde este urmatorul popas in functie de indiciile primite. Casele profesorilor erau popasurile noastre, unde eram serviti cu parajituri si bauturi, apoi ni se citeau ghicitori - poezii in engleza ca sa ghicim unde urma sa mergem dupa aceea. Si tot asa ne-am plimbat prin tot orasul pana am ajuns la discoteca unde era petrecerea.
Acolo era desemnata echipa castigatoare. Apoi se premia cel mai bun costum, scoteam mere cu gura dintr-un bol plin cu apa si primeam premii sosite chiar din SUA.
Muzica buna, gustari si prieteni...a avut un farmec aparte atunci.



Desi am incercat sa recreez aceeasi atmosfera cand am fost studenta la mine acasa, nu am avut cu cine..iar ca sa ma duc la un club cu niste necunoscuti...sau cu prietenii mei care nu s-ar fi mascat in veci...mai bine am lasat sa treaca halloween-ul ca orice alta zi.
Doar cand am fost in SUA am prins un inceput de toamna si am apucat sa vad cum casele si curtile lor erau umplute de fel de fel de decoratii...schelete fosforescente, dovleci, vrajitoare, personaje din desene animate gomflabile, dar cu costumatie de halloween.

Si uite si o poezie tare misto..pe care am uitat-o si am regasit-o acum:










Emotie de toamnă – de Nichita Stanescu
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.

Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.